Energy Report

Revista presei energetice autohtone

România a primit de ani buni statutul de economie de piață funcțională, însă mai beneficiază de prețuri administrate, care-i provoacă dureri de cap guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Beneficiază numai de prețuri, ci și de cote adminstrate. Cel mai bun exemplu este cel al sectorului energetic, sistem construit pe o schemă piramidală, care riscă în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat să nemulțumească atât companiile, unele dintre ele aflate deja în insolvență, cât și consumatorii, care se vor confrunta cu o majorare a prețurilor reglementate.

Agenţia de Reglementare în Energie (ANRE) a publicat un raport al cotelor cu care participă fiecare producător de energie la piaţa reglementată  în acest an. Astfel, cea mai mare „felie” îi revine, potrivit Economica.net, companiei Nuclearelectrica care acoperă aproape 35% din necesarul de consum, urmată de Hidroelectrica cu 26%. Complexului Energetic Oltenia i s-a alocat 16% iar Centralei Petrom de la Brazi 10%. Urmează Complexul Energetic Hunedoara cu 2%, alte termocentrale beneficiare ale bonusului pentru cogenerare cu 11% şi producătorii de energie eoliană cu 0,6%.

Cotele alocate fiecărui producăt nu reflectă fidel ponderea lui în producţia totală de energie a ţării. Astfel, şi Hidroelectrica dar şi Complexul Oltenia sunt mai mari decât Nuclearelectrica, totuşi au o cotă mai mică alocată pentru consumul populaţiei.

În total, pe piaţa reglementată vor fi livraţi 15 TWh. Cel mai mic preţ avizat de ANRE este la Hidroelectrica. Producătorul aflat în insolvenţă vinde cu 125 de lei/MWh, un preţ considerat mic de administratorul judiciar Euro Insol, care abia acoperă costurile de producţie. Cel mai mare preţ a fost dat Complexului Hunedoara  - 271 lei/MWh. Acest nivel este chiar mai mare decât cel la care se tranzacţionează energia pe piaţa liberă. Din fericire pentru noi, cota acestui producător este mică altfel preţul curentului ar fi crescut accelerat. Nuclearelectrica vinde cu 142 de lei, Complexului Oltenia i s-a permis să vândă la 190 de lei iar Petrom vinde cu 169 de lei. Curentul livrat de eoliene către reglementat este tarifat cu 189 de lei/MWh.

Ziarul Financiar anunță că MOL România, a patra cea mai importantă companie de distribuţie a carbu­ranţilor de pe piaţa locală, a reuşit să vândă anul trecut cu 4% mai multă benzină şi motorină pe o piaţă care a scăzut cu peste 2%, potrivit informaţiilor furnizate de jucătorii din domeniu. 

Creşterea a venit din volumele de motorină, dar şi datorită celor 7 milioane de euro pe care compania le-a investit anul trecut în extinderea reţelei.

"În România, creşterea volumelor comercializate s-a tradus într-o creştere a cotei de piaţă de peste 12% şi a fost rezultatul unei activităţi promoţionale intensive şi a creşterii reţelei", se arată în raportul financiar al grupului petrolier ungar.

Conflictul mocnit dintre guvernul Romaniei si reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) pare din ce in ce mai evident, in pofida anuntului privind posibilitatea “prelungirii” actualului acord cu trei luni si a “laudelor” in ceea ce priveste atingerea deficitului structural, venite din partea sefului delegatiei FMI in Romania, Erik de Vrijer. De altfel, acceptarea de catre acesta a posibilitatii prelungirii actualului acord este o veste cum nu se poate mai proasta pentru executiv: exclude semnarea (cel putin semnarea rapida) a unui nou acord cu Fondul.

Daca pana in prezent temele sensibile ale negocierilor erau reprezentate de tinta de deficit (cash sau structural), sectorul bancar sau arieratele sectorului guvernamental sau ale administratiei locale, in prezent restructurarea si liberalizarea a doua sectoare vitale pentru viitorul economic al Romaniei, cel energetic si cel al transporturilor, au fost principalele puncte de divergenta dintre cele doua parti.

FMI: Energia si transporturile - motorul economic al Romaniei

Introducerea de patru noi taxe aplicate sectorului energetic in plina vizita FMI nu a contribuit la aplanarea conflictului dintre cele doua parti. La nivel discursiv, pozitiile nu par atat de nereconciliabile, cu atat mai mult cu cat in scrisoarea de intentie convenita cu Fondul, Guvernul recunoaste ca “exploatarea considerabilelor noastre resurse de energie necesita o mare mare participare a sectorului privat, care poate asigura un mai mare nivel al investitiilor in domeniu”. Idee dusa mai departe de reprezentantul FMI in Romania care vede doua surse viitoare de crestere economica pentru tara noastra. “Ne uitam la sectoarele de unde poate veni cresterea: energia si transporturile, pentru ca Romania are o locatie geografica intre Marea Neagra si restul Europei, iar o infrastructura buna de transport poate atrage investitii in productie”, a remarcat de Vrijer. Toate bune si frumoase, nuamai ca de aici incep problemele. “In ambele sectoare exista foarte multe intreprinderi de stat, si am discutat cu Guvernul cum sa imbunatatim performantele lor. Si exista doua directii, fie ne asiguram ca exista manageri capabili, profesionisti, care sa le conduca mai eficient astfel incit sa obtina profituri si sa poata contribui la buget, fie, mai dificil, sa le privatizezi si sa incerci sa atragi capital si know-how”, a continuat reprezentantul FMI. Iar tonul sau nu a ascuns evidenta sa preferinta pentru cea de-a doua metoda.

Nu ne vindem tara!

In ceea ce priveste prima solutie, Romania a aplicat-o deja cu rezultate mai mult decat discutabile: a platit sume considerabile unor consultanti pentru a numi in functii de conducere tot clienti politici.

“Inteleg ca exista reticenta in privinta privatizarii si exista preconceptii in aceasta privinta”, a declarat de Vrijer. Oficialul FMI da dovada de naivitate, nevrand sa inteleaga faptul ca niciun guvern al Romaniei, nici guvernul Boc, la timpul sau, nici guvernul Ponta nu va dori privatizarea companiilor de stat, care in ultimii ani au fost transformate in vehiculul favorit al politicienilor de sifonare a banului public. In plus, dupa ce in campanie ai avut discursuri populiste de tipul “Nu ne vindem tara!”, nu poti veni sa anunti privatizarea “campionilor energetici” fara a pierde capital electoral.

Prin noi insine!

Insa divergentele dintre FMI si guvern nu se opresc aici, ci vizeaza chiar notiunea de liberalizare a pietei. Partea romana se ghideaza dupa principiul caragialesc: “Sa se liberalizeze, primesc. Dar sa nu se schimbe nimica! Ori sa nu se liberalizeze, primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo”. Guvernul Ponta ar dori liberalizarea in varianta romaneasca, pe termen foarte lung si cu posibilitatea adoptarii de masuri arbitrare. In plus, partea leului de pe urma liberalizarii ar trebui luata nu de companiile private care ar trebui sa investeasca in explorare, exploatare si tehnologizare, ci de statul roman prin taxe si impozite noi sau redevente majorate. Avem de-a face cu doua filosofii diferite: FMI crede ca profiturile apartin de drept companiilor private, in timp ce guvernul Ponta crede ca ele apartin statului, care, in functie de interesele politice, le poate arunca si companiilor private un os de ros pe vreme rea.

“Exista o controversa privind companiile distribuitoare de energie electrica si gaze. Este normal pentru companii sa obtina profituri. Daca reglementatorul pietei de energie nu permite majorari de preturi, atunci companiile fac profit, dar nu suficient pentru a face investitii majore. Prin independenta ANRE, speram ca situatia pe ansamblu se va imbunatati. Profiturile normale sunt de peste 10%. Deci daca o companie din acest sector are profit peste 19%, asa e corect.”, a explicat de Vrijer controversele avute cu actualul guvern social-liberal.

Tonul reprezentantului FMI ar trebui sa ingrijoreze guvernul Ponta, care ar putea fi lasat fara sustinere morala in momentul in care va iesi sa caute finantare pe pietele externe. Pentru ca de pe piata interna se va finanta cu greu, cu atat mai mult cu cat BNR va avea alte preocupari: lupta impotriva presiunilor inflationiste create pe de o parte, pe partea de oferta, de liberalizarea preturilor si de majorarea impozitarii in energie, iar pe de alta, pe partea de cerere, de cresterea salariilor si a pensiilor.

Guvernul Ponta a descoperit la randul sau, la cațiva ani distanța de presedintele Basescu, ca iarna nu-i ca vara si nici negocierile cu FMI precum cele de formare a unui guvern. Pentru a reusi formarea unei coaliții majoritare trebuie sa stii sa promiți, si nu neaparat sa ai ce da, cu FMI trebuie sa te explici si sa-ți iei angajamente. Angajamente pe care evident ca nu le poți indeplini, dar pentru nerespectarea carora sa poți invoca circumstanțe atenuante. Lucru aproape imposibil pentru guvernul Ponta, cel puțin in privința privatizarii companiilor din sectorul energetic, proaspat supraimpozitat cu elan muncitoresc.

La numai cateva zile dupa ce reprezentanții Fondului Proprietatea se plangeau ca Guvernul le face viața grea, punandu-le piedici in tentativa lor de vanzare a participațiunile minoritare deținute la companiile de stat, guvernul Ponta si-a asumat, in scrisoarea de intenție adresata FMI, cateva angajamente imposibile, atat din punct de vedere tehnic, cat mai ales politic. Niciodata, o coaliție atat de larga, cu atat de mulți sponsori, nu va renunța la companiile de stat, care reprezinta in prezent cea mai eleganta metoda de rasplatire a propriilor clienți. Cu toate acestea, guvernul suține ca va lista 15% din acțiunile Romgaz pana la sfarsitul lunii octombrie, cu o intarziere de sapte luni fața de termenul asumat inițial, si inca 10% din acțiunile Hidroelectrica imediat ce compania iese din insolvența, susține Mediafax, citand scrisoarea de intenție convenita de guvern cu FMI.

Privatizari promise pe banda rulanta

Acțiunile Romgaz vor fi listate dupa ce un consultant va evalua rezervele de gaze ale companiei. Evaluarea companiei va fi incheiata pana la sfarsitul lunii iunie.

La Romgaz si Hidroelectrica vor fi instalați si manageri privați pana la sfarsitul lunii martie.

Complexul energetic Oltenia va fi vandut unui investitor strategic dupa ce, intr-o prima faza, un pachet de 15% din acțiuni va fi listat pe Bursa, pana la sfarsitul lunii octombrie. Pentru aceasta procedura, Guvernul va angaja pana la jumatatea lunii aprilie un consultant pentru listarea pachetului de 15% si vanzarea, la scurt timp dupa aceasta operațiune, a unui alt pachet de 50% din titluri catre investitorul strategic. si la CE Oltenia va fi numit un manager privat pana la finele lunii martie.

Decizia de privatizare a Complexului energetic Hunedoara va fi adoptata pana la finele lunii februarie, iar in martie va fi angajat un consultant care sa asigure vanzarea companiei imediat dupa preluarea activelor viabile de la CN Huilei. Daca nu va exista insa niciun investitor interesat, CE Hunedoara va intra in insolvența, releva scrisoarea FMI.

Complexul Energetic Hunedoara este format prin prin fuziunea termocentralelor Mintia si Paroseni cu patru mine de carbune din Compania Naționala a Huilei.

Pana la sfarsitul lunii martie va fi angajat un consultant si pentru listarea a 10% din acțiunile Nuclearelectrica. Prospectul de vanzare va fi publicat la jumatatea lunii mai, iar oferta va fi incheiata la sfarsitul lunii mai.

Participația majoritara deținuta de stat la filiale Electrica va fi cedata pana la sfarsitul lunii noiembrie. Pentru aceasta operațiune, Guvernul va angaja un consultant pana la finele lunii aprilie.

Scrisoarea FMI se refera si la "lichidarea" Termoelectrica si CN Huilei, in perioada imediat urmatoare, companii ale caror active viabile vor fi transferate, conform ințelegerilor anterioare cu FMI, catre alte societați.

Manageri privați vor fi adusi si la CFR Marfa si CFR Calatori (pana la sfarsitul lunii februarie), la CFR Telecom, CFR Electrificare si Metrorex (pana la sfarsitul lunii martie).

Pentru fuziunea dintre RADET si Elcen va fi angajat un consultant care sa evalueze in ce masura aceasta operațiune va conduce la o mai buna performanța operaționala.

Ultima soluție, inca un acord cu FMI

Constientizarea faptului ca nu va putea sa isi respectele angajamentele asumate este si motivul principal pentru care premierul Ponta insista pentru semnarea unui nou acord preventiv cu FMI, ideea lansata inițial de fostul ministru de finanțe, Florin Georgescu „in momentul in care ai un acord, un certificat de la nişte instituții internaționale privind reformele structurale, privind modul in care iți folosesti deficitul bugetar, in acel moment, cu acest certificat de buna purtare poți sa te duci pe piețele financiare private şi sa te imprumuți cu o dobanda mai mica”, susține Ponta, parafrazandu-l parca pe actualul presedinte Traian Basescu, in momentul anunțarii declansarii negocierilor pentru semnarea actualului acord. Singura problema ar fi disponibilitatea FMI de a mai accepta ca asteptarile sale sa-i fie inselate in repetate randuri de diferitele executive ale Romaniei. Anul trecut, nu a fost respectata nici macar ținta de deficit bugetar. Despre privatizari, reducerea aparatului bugetar, a arieratelor ce sa mai vorbim. Asa se explica graba actualului executiv, care ar vrea sa semneze un nou acord cat mai rapid, pentru ca FMI sa nu realizeze ca nu are de gand sa respecte nicio prevedere a actualului acord.